Lasă-mi…

Am înțeles Doamne. 

Am înțeles ce simți, atât cât pot pricepe, atunci când oamenii refuză iubirea Ta. Suntem jalnici, Doamne. Facem schimb de inimi zdrențuite pentru că ni se promite o iubire de o viață. Atât. Iubirea Ta este veșnică, pusă de o parte pentru noi. Și noi o respingem. Ne dăm inimile în mâinile celor mai înșelătoare ființe. Oamenii. Noi înșine. Facem schimb de priorități. 
Dacă tu ai grijă de mine, eu am grijă de tine. 
Dacă tu îmi calci cămășile, eu gătesc. 
Dacă stai tu cu copiii, eu fac curățenie. 
Dacă, dacă. 

Ne iubim condiționându-ne. Și Tu ne dai totul în dar. Și Tu râvnești la inima noastră. De ce, Doamne, de ce? Nu vezi ce deșertăciune, ce ură, ce trădare, ce clevetire, ce nemulțumire, ce ruină e inima mea? De ce vrei o inimă ca a mea? 

Și nu am știut că Tu faci totul din nimic. Nu am știut că faci minuni din inimi aproape moarte, din jar aproape stins, din pustiuri reci. Nu am știut. Am crezut că iubind omul voi primi o dragoste la schimb cu care să-mi cârpesc inima-mi înșelătoare. Și nu am știut că dacă îmi pun inima în mâna-Ți, primesc una nouă. Nu am știut că vrei să mă faci după chipul și asemănarea Ta.

Nu, toamnă, nu-mi lăsa pomii verzi. Nu-mi lăsa cerul senin și norii fără ploaie. Vino. Colorează seceta verii. Colorează drumul de sub pașii mei. Vor cădea frunze peste fortărețe. Inima mea va ieși la ferestre. Își va aminti. 

Doamne, fă-mi inima să rodească. 

În bunătatea Ta, Tu ne asculţi prin minuni, Dumnezeul mântuirii noastre, nădejdea tuturor marginilor îndepărtate ale pământului şi mării! El întăreşte munţii prin tăria Lui şi este încins cu putere. El potoleşte urletul mărilor, urletul valurilor lor şi zarva popoarelor.Cei ce locuiesc la marginile lumii se înspăimântă de minunile Tale. Tu umpli de veselie răsăritul şi apusul îndepărtat.Tu cercetezi pământul şi-i dai belşug, îl umpli de bogăţii şi de râuri dumnezeieşti, pline cu apă. Tu le dai grâu, pe care iată cum îl faci să rodească: îi uzi brazdele, îi sfărâmi bulgării, îl înmoi cu ploaia şi-i binecuvântezi răsadul. Încununezi anul cu bunătăţile Tale şi paşii Tăi varsă belşugul. Câmpiile pustiei sunt adăpate şi dealurile sunt încinse cu veselie. Păşunile se acoperă de oi şi văile se îmbracă cu grâu: toate strigă de bucurie şi cântă. (Psalmul 65)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *