Drumul spre casă

9ae59a5331600893de0d65edd0d09153

Garoafele au ochii larg deschiși. Așteptau. Mă rog să nu adoarmă înainte să ajungi tu acasă.

Mâncarea se răcește pe masă. Așa e mereu. Viața nu e corectă, iar noi suntem singuri. Mai devreme sau mai târziu. Avem cărări pe care le străbatem singuri, rugăciuni pe care le facem fără ca nimeni să știe cât plângem în așteptarea răspunsului, văi prin care trecem doar noi și umbrele noastre.
Cineva povestește la magazin despre moartea unui om care ieri era la fel de viu ca cei care l-au văzut râzând cu poftă și plin de viață. Garoafele plâng în locul nostru și așteaptă.

Trotuare cu pași care șovăie și suflete rătăcite. Copacii respiră greu pentru că cerul se sprijină de coroanele lor. Bujorii deschiși tremură în așteptare. Albastrul se ofilește în griuri ce coboară și strivesc. Dor. Toate țipă dorul fără cuvinte. Dar știi că așteaptă. Vezi praful cum se zbate sub pașii obosiți, copacii care plâng în foșnetele lor și tulpini ce se apleacă dureros spre pământ. Auzi tunete; pe pervaz dansează cerul. Alunecă pe geam cu sărutări lungi. Astâmpără setea și dorul.

Așa ai să faci tu când ți se vor auzi pașii la intrare. Ploaie bruscă, tandră,  v i e .  Mâinile ei alunecă pe trupul ars de sete și îl modelează. Inundă totul. Cerul și pământul deveniți una. Ploaia care le duce necuvintele și le șoptește în cădere ca pe niște rugăciuni. Da, plâng garoafele în așteptare, dar niciodată nu rămâi singur fără un scop. Cineva spunea câtă vreme aștepți, lucrează! Da. Adună comori pentru zilele în care știi că rugăciunile vor trece greu de tavan. Asta mi-ai spus ieri. Asta înseamnă te iubesc la tine. Încurajare și suflet ținut de mână. Așteptarea în care temeliile solide se construiesc cu răbdare, în dragoste și împletite cu rugăciuni spuse unul pentru altul. Așa să mă iubești.
Până dincolo de moarte.

Ești acasă. Ai scos dorul afară ca pe o pisică. S-a furișat și a dispărut în urmele pașilor tăi de la intrare. Inima casei știe că ai sosit. Te aștepta.
Și apoi, așa cum cerul se dăruiește pământului, te dăruiești și tu.
Așteaptă doar să ajungi acasă. Până atunci, voi învăța cum să te iubesc…

Sursă fotografie: Pinterest

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *